push the button

rostul vieții e să râzi

Lalele, Regina Ana si Nigel Kennedy

Trei lucruri extraordinare in aceeasi zi: am primit lalele albe, am asistat la un interviu luat Reginei Ana a Romaniei si am fost la un concert privat Nigel Kennedy. Ordinea cronologica este alta, insa le confesez in eter in ordinea importantei pentru vindecarea sufletului meu. Si, pentru ca despre lalelele albe nu pot sa vorbesc prea mult (pana si confesionalul are pereti de lemn…), v-as spune cateva dintre replicile Reginei Ana: “je ne conseil pas le Roi: on parle. Nous nous ne consultons pas: il est toujours juste”; “nous ne sommes pas, nous n’etions pas jamais tristes. Nous ne sommes pas une famille triste: nous avons un devoir”; “je ne suis pas une Reigne: je suis fiere d’etre l’epouse du Roi” si altele. Cand stai in fata Reginei Ana, stai in fata Romaniei. Stai de vorba cu o Romanie normala, modesta, onesta, mandra. O Romanie pe care o iubesti. O Romanie pentru care te-ai intoarce din orice colt al lumii, ai iesi din orice grota – a spiritului sau a pamantului – si ai lupta cu orice armata. Pentru ca stii ca acolo este radacina ta.

“Il est difficile de perdre un pays, tres difficile…”

Nigel Kennedy a concertat ieri in Bucuresti, in cadrul unui eveniment privat. Nu stiu ce as putea scrie fara sa para nepotrivit… Cred doar ca are un telefon scurt legat direct de centrala lui Dumnezeu. Altfel nu-mi explic cum poate canta asa. Ascultati-l, macar din cand in cand.

Tristete.

Advertisements

Written by Rares

December 18, 2007 at 4:08 pm

Posted in Photography

%d bloggers like this: