push the button

rostul vieții e să râzi

Despre fotbal – de la capat

Era de culoarea coniacului, pufoasa si stearsa cu grija de praf, in fiecare zi. Nu era singura, insa parea cea mai stralucitoare. Statea acolo de aproape doua saptamani deja, ceea ma facuse sa ma intreb daca nu cumva era stricata, sau avea un defect. Oricat m-as fi rasucit si lipit de vitrina, in diverse unghiuri, nu i-am gasit vreun defect. Sau nu am vrut sa gasesc. Intr-o zi, mi-am luat inima-n dinti si am intrat.

– Buna ziua, cat costa mingea aia maro din vitrina?

– Aia maro? Stai asa… Se duce fara graba catre vitrina – magazinele de sport erau la fel de goale ca si alimentarele: gaseai mingi de tenis Aeroplane, ceva palete de lemn de tenis de masa si extensoare – isi apleaca spatele vechi de vreo 50-60 de ani peste minge si striga fara sa se mai intoarca:

– 267 lei!

Imbufnat – imi dadeam seama ca e mult prea mult si ca ai mei nu mi-o vor lua niciodata – mi-am tarat pasii pana acasa. Am fost suparat toata ziua, abia am mancat si am refuzat sa-i spun bunicii ce-am mai facut la scoala. Universul meu a mai intalnit o limita. Am uitat brusc de suparare cand am auzit soneria zornaind intr-un fel secret, un cod pe care-l aveam cu G., unul dintre prietenii mei. Fiecare dintre cei sase prieteni ai mei suna altfel. Stiam cum sa imi pregatesc zambetul, replicile si salutul.

G. ma chema la fotbal, in curtea scolii. Imi placea sa joc fotbal la nebunie – eram multi, era un joc al curajului, al priceperii, al celor performanti. H., de exemplu, un sas gras de aceeasi varsta cu noi, care avea sa emigreze insa, vreo 5-6 ani mai tarziu, in Germania, nu ‘se califica’ niciodata la un post mai avansat decat cel de portar.

Mi-a placut mereu sa fac sport, am facut de mic. Tenis, baschet, judo, inot. Am incercat si tenisul de masa, kartingul, alte arte martiale. Schi si handbal. Piata libera mi-a trezit pasiuni exotice, gen biliard, bowling, raliurile. De ani buni ma intreb care mai este legatura intre sport si fotbal. In afara de bucuria golului, care produce un fel de mandrie locala avand in vedere popularitatea acestui joc. Credeti-ma, nu vad altceva decat niste sportivi – care in Romania au calitati indoielnice, gafaie si nu prea rezista cele 90 de minute – care se inghiontesc, lovesc, dau la gioale, scuipa – aici as face o mentiune: nu e scuipat din ala de golan, adica un ‘dus’, ci e o adevarata flegma, pentru ca la efort salivam mai mult, iar consistenta salivei e alta; cu alte cuvinte, daca te scuipa cineva in meci, ai parte de o imbalosare in toata regula – se trantesc la pamant, de cele mai multe ori simuland.

Ce sport e ala in care 180 de minute – calculand si timpul scurs pe drum sau in asteptarea meciului – oamenii (??) din galerie se injura, se taie, se orbesc, se bat si se macelaresc, se omoara, se urasc pe viata, isi creeaza si lasa traume vesnice, pe care se le si transmit si cultiva copiilor. Ce sport e ala in care actorii principali sunt niste tugulani care se sparg in figuri prin baruri, dau liniute pe la Snagov, sunt expresia smecheriei si a impertinentei? Ce sport e ala care ne “mananca” sute de ore pe an cu stiri pentru retardati – le stiti voi bine – stiri in care aflam ce lanturi si-au mai cumparat, cum le merge masina si care e numele noului lor copil.

Sportul e in primul rand fair play. E performanta. E ambitie. E competitie. Sportul inseamna sa crezi in echipa. Sa crezi in ceva.

Imi pare rau, dragii mei, dar nu vad asta in fotbal. Deloc. Prietenii mei stiu ca sunt radical. De asta un animal gen dl.Surub ma face sa-mi doresc sa se interzica fotbalul. Sau sa se schimbe radical, ceea ce nu cred.

Intr-o alta zi, vreo doi ani mai tarziu, parintii mi-au cumparat mingea maro.

Advertisements

Written by Rares

March 21, 2008 at 1:07 pm

Posted in Photography

5 Responses

Subscribe to comments with RSS.

  1. Nu-mi vine sa cred ceea ce tocmai am citit! Mai exista inca o persoana in tara asta care gandeste ca si mine despre “sportul rege” !!!!

    Lunga asteptare – 2 ani – dupa o minge, dar presupun ca asa ai pretuit-o mai mult :)

    Diana

    March 25, 2008 at 3:58 pm

  2. De fapt, nu am mai prea pretuit-o… ca orice vine prea tarziu. Sunt foarte convins de faptul ca, la un moment dat, se vor lua niste masuri foarte drastice legate de acest “sport”. Pana atunci, insa, toata lumea joaca fotbal, scrie presa, face politica, compune si canta melodii si devine fotomodel.

    Rares

    March 25, 2008 at 6:09 pm

  3. Ce bine ar fi! Dar oare cu ce l-ar inlocui?

    Diana

    March 26, 2008 at 11:50 am

  4. Nu ar fi o tragedie daca s-ar interzice fotbalul, cel putin asta din Romanania.

    Bogdan P

    March 26, 2008 at 11:57 am

  5. Diana, de ce trebuie inlocuit cu ceva? Daca ar juca pe stadioane goale, ar fi altfel. Daca galeriile – in meciurile potential violente – ar fi ingradite la propriu, ar fi altfel. Animalele se tin in custi si lanturi, daca sunt periculoase pe strada. Aici e jungla noastra. Daca nu vrem animale in jungla asta, le dam drumul in padure, unde e jungla lor. O sa se termine cumva porcaria asta, sunt sigur. Si nu bine, din pacate.

    Rares

    March 26, 2008 at 12:24 pm


Comments are closed.

%d bloggers like this: