push the button

rostul vieții e să râzi

Be that as it may

Fara sa aiba vreo legatura, am pus mana pe un cd cu Chopin. Am putine discuri cu muzica clasica, din pacate. Nu sunt foarte cult in aceasta privinta. Nu sunt cult in nicio privinta. Incerc sa fiu. Pentru mine si, cateodata din ipocrizie, alteori din confort, pentru ceilalti.

Sunt foarte linistit azi, cand stiu sigur ca nu voi ajunge in/pe niciun varf. Faptul ca exista varf, ma face sa ma intamplu in povesti frumoase si urate, dramatice sau hilare, cu pasiuni si negari, cu inceputuri si sfarsituri.

A Cock and Bull Story – iar film englezesc! – e paradigma vietii post-moderne, in care mii de injunghieri infime ajung sa-ti transforme viata sculpturala intr-un ciot. Este epopeea a ceea ce e important acum si total insignifiant peste cateva secunde. Este montagne rousse-ul in care te urci printre filele unui roman – Laurence Stern, Viata si optiunile lui Tristram Shandy (merita un click, sa vedeti tiparitura originala) – si cobori in miezul unei biografii ce nu poate cuprinde viata. Si nu poate face asta pentru ca viata inseamna soarta. Noroc, vorba unui personaj din film.

Filmul e cu atat mai captivant cu cat actorii isi joaca propria constructie a rolurilor, lasandu-te rar sa razi despre ceea ce ar trebui sa fie o comedie. Steve Coogan, celebru pentru Alan Partridge, strabate viata lui Tristram inca inainte ca micul Shandy sa se nasca. Relatia dintre dorintele tatalui si optiunile finale ale lui Tristram e nedeterminata, pentru simplul fapt ca optiunile nu vor fi fost vreodata prezentate. Englezii fac din istorie isterie. Si invers.

Advertisements

Written by Rares

June 3, 2008 at 12:32 am

Posted in Filme

%d bloggers like this: