push the button

rostul vieții e să râzi

bustul imens şi chiloţii imperfecţi

întrebările sunt uneori ca gloanţele: stai aşa ca prostul şi le opreşti direct cu fruntea. te sfredelesc, sângerezi, secătuieşti.

şi trebuie să înveţi ceva din întrebările astea.

să înveţi, de exemplu, că sufletele nu sunt nişte animale de circ. să înveţi să le salvezi, oricât de greu îţi este, de orice formă de circ. să te fereşti tu însuţi de el.

să înveţi să pleci mereu capul cu decenţă şi modestie. să aplauzi nebuneşte din palme la spectacole, singura formă de şpagă pe care ar trebui s-o cunoaştem.

să-nveţi că ataşamentul de o casă, un pat şi un obicei te îngroapă de viu şi uiţi să trăieşti.

să-nveţi că nu tot ce se iubeşte se mănâncă.

să-nveţi că ieri nu ai ars cât de tare trebuia, cât puteai. poate recuperezi azi.

să-nveţi că tupeul şi curajul n-au nimic în comun.

să reînveţi să zâmbeşti oamenilor pe stradă, în magazine, în pat, în cimitire, la tribunal, oriunde.

să-nveţi să taci. mult.

să-nveţi să cauţi dincolo de bustul imens şi chiloţii imperfecţi.

să-nveţi să spui ce crezi, ca să-ţi poţi fi mentor când eşti singur.

să-nveţi, da, e greu, s-aştepţi.

Advertisements

Written by Rares

December 25, 2010 at 11:36 pm

9 Responses

Subscribe to comments with RSS.

  1. hai să-i zicem “să-nveţi că toate, la timpul lor”, să sune mai dulce ;)

    Paula Negrea

    December 26, 2010 at 12:39 am

    • Să “sune”? :) Mai dulce înainte de lecţie, vă rog.

      Rares

      December 26, 2010 at 12:34 pm

  2. da, e greu sa astepti…

    Elza

    December 26, 2010 at 8:20 am

    • Da, Elza. good things come to those who wait.

      Rares

      December 26, 2010 at 12:35 pm

  3. La asta lucre acum, de niște ani, și-mi iese!

    – „să reînveţi să zâmbeşti oamenilor pe stradă, în magazine, în pat, în cimitire, la tribunal, oriunde.”

    cristian sirb

    December 26, 2010 at 10:37 am

    • Acum, de nişte ani? Hahaha, Cristian! Da, şi eu lucrez, dar îmi iese numai mie. Ei par puţin dezoreintaţi. O să mpd ea şi la gazetă, curând. E bine să ştiu că e un club mult mai mare, de fapt, pe-aici, prin jur.

      Rares

      December 26, 2010 at 12:36 pm

  4. Da, sunt ca măgarul ăla mitologic (?), de învăță el să trăiască pe nemâncate, în cele din urmă…

    cristian sirb

    December 26, 2010 at 9:01 pm

  5. ce cald si prezent e conjunctivul…. chiar posibil!

    clem

    December 27, 2010 at 11:40 am


Comments are closed.

%d bloggers like this: