push the button

rostul vieții e să râzi

Archive for March 16th, 2011

când domnului P. îi scapă totul printre degete

parc-a fost ieri momentul în care intra îngrozit pe ușa doctorului căruia avea să-i destăinuiască dintr-o suflare teribila inflamare a degetului și uite azi după atât de puțin timp simte că iar este ceva în neregulă de data asta cu toate degetele oricât ar strânge pumnul – uneori își lipește palmele: degeaba – oricât și-ar înfige unghiile-n carne carnea moale a feței palmelor viața îi scapă printre degete trotuarul e plin de buze plouă cu alunițele unor femei aerul țipă violent ca țiuitul celui dintâi sărut oamenii își consumă drogul existenței regulat odată cu respirația privind speriați în jur din coșciugele lor transparente câteodată se lovesc din întâmplare se înjură își zâmbesc din iarbă crește părul verde al morții tu n-ai să m-atingi nici măcar cu un fir de iarbă – își aminti de ultimul mesaj scris pe zăpadă de roțile unei mașini – viața e un bloc cu atât de multe etaje și totuși îi scapă domnului P. printre degete aș vrea să i-o trag nesimțitei de la șapte aud de-aici cum geme sub carne de bărbat îmi urăsc viața gândește un popă transpirat dezarmat de rătăciții domnului undeva în vârful unui munte Read the rest of this entry »

Written by Rares

March 16, 2011 at 10:44 pm

Posted in Ficţiune

Tagged with