push the button

rostul vieții e să râzi

accident

vântul suflă cu putere păsările par să zboare înapoi ce frumos ar fi să poți trece prin viața plutind ținând doar brațele desfăcute îmbrățișări care te lovesc întâmplări care-ți mângâie penajul tulburându-l cu niște vârtejuri acolo unde încep să se termine penele mereu vârtejurile apar acolo unde lucrurile încep să se termine da da îmi spun copacii nu e sângele tău nu-ți fie teamă nu e boala ta nu e durerea ta nu e sufletul tău tu ai murit demult te-ai înecat în râul ăsta întrebai e corpul meu e sufletul meu

da da spun copacii ai murit demult fii calm și pozitiv așază oglinda cu fața spre ușă vântul suflă cu putere păsările au băgat în marșarier undeva în inima Franței o virgină spune pentru prima oară ah! bețivii își freacă urdorile de peste noapte un respectabil profesor își scoate nădragii din fund e sângele meu? e corpul meu? întreb

copacii (în special sălciile) își înmoaie vârfurile pletelor în apa încrețită o mașină lovește o altă mașină undeva în munți volanul îi strivește unui bărbat pieptul viața și moartea zâmbesc în același timp mai are câteva clipe suficient să-și aducă aminte cât a râs cu prietenul lui Philip la ultimul chef se miră de ce nu mă gândesc la femei la lucruri la viață la dorințe

fii calm și pozitiv trebuie să mergi desculț cât mai mult să ai o legătură cât mai directă cu pământul lasă zic ș-așa o să am o legătură foarte directă să punem sidiul cu vechituri o șansonetă un bluz un rock din liceu ar vrea să dea volumul mai tare dar nu-și mai poate mișca mâinile prinse printre cojile mașinii uite că de buzunarul ăsta nici nu știam Magda Magda cine-i Magda? habar n-are i-a venit numele ăsta în minte doar n-o să mor strigând o femeie pe care n-o cunosc

da da spun păsările care zboară cu spatele ai murit demult aveai părul bogat sexul tare un pescăruș chicotește și azvârle un rahat pe trotuar e corpul meu e sufletul meu vârtejurile apar mereu când lucrurile sunt încep să se termine un bărbat între două vârste mușcă dintr-o pară în vin o funcționară din Italia își ciupește sfărcurile înainte să iasă din casă are o cămașă nouă splendidă dar sânii cam mici i-a fost greu toată viața să aducă bărbați în pat

vântul suflă cu putere

hai hai spune-mi ceva spune-mi că am sâni frumoși și o să-ți dau viața mea

bărbatul mușcă din para în vin virginei a început să-i placă să spună ah! colegele au mințit-o i-au spus că e ceva scârbos ei îi place enorm el o iubește enorm dacă nu e așa se va sinucide

cât a râs cu prietenul lui Philip

cine e Magda

aveai părul bogat și sexul tare te îmbătai noaptea și diminieața te duceai la  muncă erai ca o pasăre care zbura înapoi e corpul meu e sângele meu stai liniștit spun copacii

copacii ăștia înecați și volanul care-mi apasă pieptul de unde-a apărut mașina asta un bancher din Hong Kong ar plezni-o pe secretară peste fund dar nu vrea să-și riște slujba

dacă nu o iubește se va sinucide

Philip, cine e Magda?

un bărbat între două vârste care tocmai mâncase o pară în vin îți ia pulsul

e sângele meu?

(Worcester, U.K.)

Advertisements

Written by Rares

May 22, 2011 at 11:49 am

Posted in Ficţiune

Tagged with , , ,

%d bloggers like this: