i am a killing machine

ia loc, te rog, nu acolo, aici, în faţa mea, să te văd bine, să-ţi parcurg cu privirea conturul până te învăţ pe de rost, până îmi voi imagina foarte precis unde ți se termină derma şi începe ţesutul adipos, apoi carnea, să simt când incisivii mei retează o arteră după ce şi-au terminat aperitivul de capilare, nu știu dacă știi dar sângele din capilare are cu totul alt gust decât cel care ți se strecoară prin artere, de exemplu, ia loc, te rog, povesteşte-mi ceva frumos în timp ce îţi cântăresc palmele, apoi braţele, abia aştept să-ţi întinzi trupul peste al meu să înţeleg din apăsarea lui cât mă voi hrăni din tine, da da, ia loc aici, în faţa mea, îmi place cum îţi bate inima iute, ai simţit şi tu că o să fiu nemilos şi acum tremuri dar nu te poţi abţine să stai aici, în faţa mea, tu, viitoarea mea pradă, eu, viitorul tău prădător, mai spune-mi ceva, mai priveşte-mă dureros pe sub gene, aruncă-ţi privirile grele către mine la fel cum asediau cândva hoarde de barbari cetăţile de nepătruns, aşa cum se luptă poeţii cu foile albe şi nopţile sterile, aşa cum țăranii neputincioşi vor să înfigă plugurile în pământul îngheţat, nu te mişca, rămâi aici, în faţa mea, închipuieşte-ţi dinţii mei perfecţi, tăioşi, letali, mişcaţi de maxilare puternice care nu se vor descleşta de pe jugulara ta până nu